|
 |
"Natura statica"publicat: ianuarie 2007 in CHIP Foto&Video
Englezii ii spun "still life", noi ii spunem "natura statica" iar in publicitate se obisnuieste sa i se spuna "top table" sau "product". Denumirile de mai sus definesc un gen fotografic care pentru incepatori are mistere de nedezlegat, pentru avansati intrebari retorice, iar profesionistilor le da destule probleme de rezolvat. In sine imaginea rezultata este o compozitie fotografica realizata cu obiecte statice, definita intr-un spatiu relativ restrans. O tema aparent ingusta dar care prin tehnica fotografica si creativitea pe care o cere reprezinta un spatiu vast de desfasurare a personalitatii fotografului. Realizata in lumina existenta sau apeland la studiouri cu aparatura sofisticata genul fotografic in discutie poate fi abordat de la simplu la complex functie de cunostiintele fotografului, camera de care dispune si dotarile suplimentare, in speta lumini, fundaluri, efecte, etc.
In biserica catolica din Ieud a inceput slujba de duminica dimineata. E vreme cu burnita si putina lume a venit la biserica. Barbatii au la intrare locul rezervat in care isi lasa palariile si umbrelele. Chiar si un mic buchet de flori ce va fi dus la vreo ruda demult plecata dintre noi. Detaliu imi pare semnificativ pentru modul ordonat, cuviincios in care comunitatea rurala intelege sa-si traiasca viata. L-am fotografiat. De luat aminte.
Pe valea Repedea din Maramures traieste o comunitate de ucrainieni, oameni harnici cu rosturi bine orinduite. Ca oriunde la tara, lemnul de foc e una din grijile importante ale gospodariei. Butucii se crapa de cu toamna si se pun la uscat pe langa peretii casei. Pana o acopera de tot.
De cate ori am trecut pe la Horezu am oprit la cate un mester olar de pe marginea drumului si l-am rugat sa ma lase sa fotografiez atelierul si cuptorul de ars ceramica. Intotdeauna aici am gasit vase arse sau crude, nesmaltuite, cu forme primare si textura de pamant. Prin acoperis se strecoara o raza de soare numai buna pentru un efect de lumina savant ales. Nu mai spun ce se poate gasi in groapa cu vase de rebut. Timp sa ai.... Si binenteles diafragma potrivita. Cateodata nici trepiedul nu strica. Asa ca un fotograf prevazator.
V-am prezentat mai sus cateva exemple de naturi statice care pot fi gasite si fotografiate in lumina existenta. Si totusi cum trebuie sa fotografiem naturile statice.
In primul rand compozitia trebuie sa fie simpla, lipsita de orice elemente care pot atrage privirea de la subiect. Acesta trebuie foarte bine izolat de contextul in care se gaseste, dar in acelasi timp sa fie reprezentativ pentru acesta. De preferat ca fundalul sa fie cat mai uniform sa nu concureze cu subiectul. O iluminare uniforma ne ajuta la stapanirea expunerii caci nu produce contraste prea mari. Aceasta poate fi obtinuta fie fotografiind in spatii inchise, fie in zone umbrite, fie sa beneficiem de o zi innorata. In multe din zilele ploioase petrecute pe teren aleg sa colind prin astfel de locuri in cautarea de detalii care pot spune mici istorioare cu si despre obiectele si stapanii lor. Folosesc cu precadere obiectivul zoom cu focala intre 28 si 70 mm pentru o perspectiva normala. Rareori am folosit superangularul sau teleobiectivul. Acesta din urma numai de pe trepied caci si asa intensitatea luminii era scazuta. In unele muzee mici sau case memoriale este permisa fotografia cu blit insa utilizarea acestuia ar compromite total atmosfera existenta. Daca totusi considerati ca trebuie sa folositi blitul puterea acestuia trebuie ajustata de la -1,5 pana la -3. Practic blitul nu trebuie sa se vada ca a fost folosit. Acesta trebuie doar sa reduca contrastele foarte puternice daca acestea exista. Daca fotografiati la interior de cele mai multe ori sursa de lumina o reprezinta geamul prin care lumina patrunde in incapere. Daca este o zi intunecata afara cu atat mai bine caci lumina ce vine de la geam nu este foarte puternica si nu produce contraste mari. Chiar si o coala alba de hartie poate fi utilizata pe post de blenda pentru a reflecta pe obiectele din cadru o "lumina de umplere" care reduce din adancimea umbrelor. Daca exista ferestre pe doua laturi ale camerei cu atat mai bine. Cele doua "surse" de lumina se vor combina iar atmosfera va fi mai bine redata. Totul e sa va exersati capacitatea de a "vedea" lumina care cade pe subiect, reflexiile acesteia pe suprafetele obiectelor si sa le folositi in mod creativ. Exersand putem sa ne rafinam mijloacele de interpretare a subiectelor de analiza a luminii si imbunatatirea ei pentru a face saltul la etapa urmatoare: fotografia de studio.
Daca, pentru a face natura statica utilizand obiecte pe care le gasim ca atare in diverse locuri, tehnica se reduce la utilizarea corecta a aparatului fotografic si eventual a blitului auxiliar cu totul altfel se pune problema cand vorbim de fotografia de studio. Voi face doar cativa pasi in aceasta lume rezervata mai curand profesionistilor, datorita investitiilor foarte mari care le necesita un studio. Voi incerca sa elucidez acele probleme care m-au framantat la inceputul carierei de fotograf si care mi-au ridicat cele mai mari semne de intrebare.
In primul rand se pune problema existentei unui spatiu in care lumina naturala poate fi blocata si unde se vor folosi numai surse artificile de lumina.
O prima dezbatere poate fi aceea a tipului de surse ce trebuie utilizate, iar apoi a modului de modelare a luminii si lucrul cu acestea.
Intrebarea este: lumina continua sau lampi cu blitz?
In epoca fotografiei alb-negru lampile cu incandescenta erau singurele surse de lumina in studio (imi aduc aminte de maestrul fotograf Emil Zavazal din Brasov care mi-a facut primul portret, la terminarea liceului. Deja cochetam cu fotografia si am fost impresionat de dotarea studioului din acea vreme. Se lucra cu lampi cu incandescenta si film alb-negru).
Odata cu aparitia filmului color acestea au fost inlocuite de bliturile de studio cu temperatura de culoare acordata la lumina de zi. Desi se produceau si filme acordate la temperatura de culoare a lampilor halogen, degajarea de caldura si modelarea dificila a luminii a restrins utilizarea acestora.
La aparitia fotografiei digitale problema temperaturii de culoare a fost eliminata. In acelasi timp datorita progresului inregistrat in tehnologiile iluminarii artificiale au aparut surse de lumina foarte puernice (de tipul lampilor cu descarcare in gaze nobile) cu un consum redus de electricitate, randament mare si degajare mica de caldura. La ora aceasta as puea spune ca nu exista mari deosebiri intre blituri si sursele de lumina continua pentru studio. Ambele pot fi modelate cu aceleasi tipuri de difuzoare sau concentratoare de lumina, accepta reglaje de putere fara pierderea calitatii luminii (a temperaturii de culoare), etc. Pana la urma este o problema de optiune personala si de mod de lucru mai ales ca pentru naturi statice nu este necesar un flux mare de lumina, mai ales acum in era digitala.
Bliturile de studio pot fi monobloc - toata partea electronica se afla intr-o singura carcasa impreuna cu tubul care produce descarcarea - sau compuse din doua elemente: sursa si lampa. Sursa contine toate elementele electronice de comanda si control iar capul - mult mai usor si conectat prin cablu cu sursa - tubul de descarcare si lumina pilot. Fiind mai usor poate fi amplasat in zone dificil de ajuns cum ar fi girafe sau grinzi suspendate de plafonul studioului iar comanda se face centralizat de la sol.
Lampile cu lumina continua sunt in general baterii de lampi fluorescente cu lumina calibrata - marea majoritate la 5600 grade K - la care variatia puterii se face pornind sau oprind lampile singulare. In felul acesta fiecare lampa din baterie lucreaza la tensiunea nominala si lumina are aceeasi temperatura de culoare (variatia puterii la lampile cu halogen se face micsornad tensiunea de alimentare ceea ce duce la schimbarea temperaturii de culoare a sursei).
Modelarea luminii se face cu ajutorul catorva dispozitive care pot fi concentratoare sau difuzoare de lumina. Concentratoarele de lumina de asemenea pot fi simple tuburi conice cu material reflectorizant la interior sau cu sisteme optice care produc lumina spot directioanta foarte precis. Lumina concentrata este dura, determina umbre adanci, favorazind contarstele mari.
Difuzoarele de lumina se impart in doua mari categorii: cele de tip umbrela si softbox.
In ambele tipuri de difuzoare lumina sursei este reflectata de o suprafata tratata special, aplicata pe material textil, care are un indice mare de reflexie ca apoi sa fie directionata catre zona de lucru.
In plus fata de umbrele la softbox-uri mai exista posibilitatea reducerii contrastului luminii cu ajutorul unor ecrane de difuzie aplicate atat pe fata acestuia cat si la interior astfel ca se face o tripla reducere a contrastului.
Unele tipuri de umbrele au, ca si softbox-urile, un ecran de difuzie astfel ca practic s-a realizat un difuzor hibrid intre umbrela si softbox care este cunoscut in literatura de specialitate ca octodome, octoflex, octabox functie de producator.
Tot pentru modelarea luminii se folosesc blendele care sunt de regula rotunde sau dreptunghiulare si au rolul de a reflecta lumina de la o sursa catre spatiul de lucru pentru a "umple" zonele de umbra ale subiectului. Blendele pot fi argintii, aurii, albe. Sunt si blende transparente si se pot folosi ca difuzoare in fata surselor pentru difuzarea acestora.
Din punct de vedere al utilizarii surselor de lumina artificiala in studio acestea, functie de pozitia lor in raport cu aparatul fotografic si subiectul (si cu axul optic al camerei in ultima instanta) pot fi categorisite ca fiind lumina principala, secundara sau de umplere, de contur, de fundal si de efect.
Odata stabilita compozitia (care poate fi realizata de fotograf sau de o intreaga echipa de specialisti) fotografului ii revine sarcina iluminarii cadrului.
Prima lumina, si cea mai importanta, este lumina principala care stabileste modul general de iluminare a subiectului. Aceasta poate fi amplasata practic oriunde in jurul compozitiei - mai rar in spatele acesteia pe axul optic - si da "tonul" pentru celelalte lumini. Functie de compozitie lumina poate fi concentrata si contrasta sau cat mai moale pentru a invalui subiectul. Cu cat un softbox va fi mai mare si mai aproape de subiect cu atat "invaluirea" in lumina va fi mai pronuntata.
O a doua lumina va fi amplasata de obicei in partea opusa subiectului pentru a "umple" cu lumina zonele ramase intunecate reliefand detaliile din umbre necesare pentru definirea subiectului.
Pentru detasarea subiectului de fundal este necesara o a treia sursa de lumina. Aceasta va fi amplasata cat mai aproape de axul optic a camerei si va ilumina subiectul in asa fel incat va trasa un contur de lumina ce va face detasarea de fundal. Lumina poate fi amplasata in spatele planului vertical principal al subiectului (in raport cu camera) in orice pozitie care va reda cat mai plastic un contur caracteristic al subiectului.
Pentru iluminarea fundalului se foloseste o alta sursa care de regula are rolul de a sublinia fie o textura a acestuia fie de a stabili zone de lumina si umbra favorabile in raport cu luminile si umbrele subiectului.
Lumina de efect este in general o lumina concentrata care cade pe o portiune importanta a subiectului punand in evidenta o caracteristica a lui. Poate fi o lumina laterala pentru evidentierea unei texturi sau una spot pentru iluminarea unui logo, etc.
In ceea ce priveste compozitia regula de baza spune ca trebuie sa existe un obiect principal, sau un grup de obiecte care constituie subiectul fotografiei iar in jurul lor elemente sau obiecte cu rol secundar. Claritatea maxima trebuie sa fie pe subiect iar celelalte elemente pot fi redate mai soft. Modul de iluminare are un rol hotarator in punerea in evidenta a compozitiei, evidentierea subiectului, crearea atmosferei.
Unul din clientii mei mi-a cerut sa produc o imagine definitorie pentru firma sa. Tema, care de fapt este si obiectul de activitate al firmei, este prelucrarea lemnului. Mi-am propus sa fac o imagine a unui banc de tamplarie asa cum avea, pe vremuri, bunicul in sopronul de la tara. In prima faza am cautat unelte vechi autentice de tamplarie. Lucru nu tocmai usor acum cand aproape nimeni nu mai lucreaza cu asa ceva. Am gasit in magazia unui prieten al carui bunic fusese tamplar tot arsenalul de ustensile. Trebuie sa recunosc ca uneltele vechi de lucru intotdeuna mi-au placut. De aceea am si propus tema.
Apoi am primit de la client material lemnos de fag, talas de fag si brad si am inceput constrirea in studio a bancului. Cateva "blane" de fag au contituit "blatul de lucru" si apoi am inceput aranjarea sculelor a bucatilor de lemn. Am stabilit cadratura, am rafinat compozitia pana la cele mai mici elemente si apoi a urmat stabilirea iluminarii. In magazia bunicului nu era cine stie ce lumina. Doar un bec deasupra bancului de lucru si o fereasta prafuita ceva mai departe de unde se strecura o raza de lumina. Nu mi-am propus sa o reproduc - nici nu as fi avut cum - dar am incercat sa redau o atmosfera asemanatoare cu vechile amintiri.
Lumina principala am amplasat-o in stanga sus putin mai in spate pentru a crea relief pe logoul firmei aproape terminat. Lumina de umplere ceva mai slaba in partea dreapta aproape la nivelul bancului de lucru pentru a pune in evidenta detaliile. Pe fundal am amplasat o lumina tangenta, de efect, care sa produca umbre lungi si sa redea textura unui perete de placaj pe care stau agatate fierastraie de diferite marimi. Pata de lumina de pe fundal pune in evidenta conturul intunecat al uneltelor de pe bancul de lucru si al panzei de circular. Aceasta fiind intunecata se defineste foarte clat pe fundal dar si contrabalanseaza lumina puternica de pe bucata de lemn sculptata punand-o in evidenta. Doua lumini de umplere pentru zona primului plan unde se contureaza tesla, rindeaua si manerul unei daltii. In total cinci surse de lumina.
|
|
|
|
|
|
Comentarii Sergiu Vescan - 2011-11-27 00:09:32
Foarte definitoriu si bine pus la punct acest mini workshop de unde ai ce invata de la renumiti fotografi. Eu sunt un 'pui' deabea iesit din gaoace in ale fotografiei dar vreau sa invat tot de la cei mai buni. Va multumim ca impartasiti cu noi cunostinte solide de fotografie de unde avem si noi ce invata. Adauga comentariu
|
|
|
